De când a terminat şcoala profesională şi până în prezent, Radu Şerban a lucrat doar în transportul de călători reparând autobuze.
Profil
Data naşterii: 13 octombrie 1959, localitatea Silivaş, judeţul Alba
Educaţie: Şcoala profesională de mecanici auto Aiud
Starea civilă: căsătorit, doi băieţi şi o fată
Părinţii l-au trimis pe Radu Gheorghe Şerban la Aiud să se facă strungar. Tatăl său, care era pompier, considera meseria de strungar „brăţară de aur” şi vroia foarte mult ca fiul său să se specializeze în domeniul prelucrărilor prin aşchiere pentru că pe vremuri se plătea bine în acest sector industrial.
Părinţii îl vroiau strungar, el s-a făcut mecanic auto
Radu a plecat la Aiud, dar s-a înscris la şcoala profesională de mecanici auto. „Când a aflat tata, nu a mai avut ce zice, că eram deja în al doilea trimestru”, îşi aduce aminte meseriaşul. Nu a fost o întâmplare că nu l-a ascultat pe tatăl său. Îi plăceau mult maşinile şi repara la ele încă dinainte de a merge la şcoala profesională. „Aveam 16 ani când am reparat prima maşină. A fost un Moskvich, maşina unui vecin. Era cam rablă, toată ziua reparam la ea”, povesteşte mecanicul auto.
Imediat ce a terminat şcoala profesională s-a angajat mecanic auto în transportul de călători din Ocna Mureş. Era în 1978. De atunci încoace repară autobuze, dar din anul 1984 lucrează la Societatea de Transport Public Alba Iulia. A adunat în atelierele auto o vechime de 32 de ani. „Nu este motor să nu-i dau de capăt, pot repara orice maşină. La urma urmei, nici nu-i greu dacă-ţi place ce faci. Şi mie îmi place”, spune cu simplitate Radu Şerban.
”Când se strică o maşină, cel mai greu e să-i afli baiul”
De-a lungul vremii a lucrat în condiţii grele, incomparabile cu cele de azi. „Iarna erau atelierele neîncălzite, îţi îngheţa cheia în mână. Ş