Una dintre întrebările care s-au ridicat referitor la amplasarea scutului american anti-rachetă în România a fost dacă avem, într-adevăr, de ce să ne temem. Ar putea deveni România ţintă a rachetelor iraniene? Ar lansa Iranul un atac în această parte a lumii?

Ceea ce putem spune cu siguranţă este că Iranul este foarte activ în privinţa testării de rachet din ce în ce mai performante. Dacă ştiam deja că rachetele Shahab 3 pot ajunge până în România, raza lor de acţiune atingând, în varianta îmbunătăţită, aproape 2000 de kilometri, Teheranul a testat de curând o rachetă cu un potenţial şi mai îngrijorător. Este vorba de racheta Sajil 2. Conform declaraţiilor ministrului iranian al apărării, Sajil este mai rapidă, mai precisă şi mai greu de doborât decât Shahab 3, având o rază de acţiune similară. Experţii occidentali consideră şi ei că acest tip de rachetă, cu combustibil solid, poate fi lansat mult mai rapid şi este mai greu de detectat, deci, decât vechile rachete Shahab, bazate pe tehnologie nord-coreeană.

Testarea unei rachete spaţiale iraniene, săptămâna trecută, ridică şi ea alte semne de întrebare. Deşi unii s-au grăbit să ia în derâdere testul, în cadrul căruia iranienii au trimis în spaţiu un şobolan, două broaşte ţestoase şi viermi, nu este o glumă. Arată o capacitate tehnologică iraniană demnă de luat în seamă. Racheta Kavoshgar-3 este capabilă să transporte sateliţi şi ar putea fi un pas către o rachetă intercontinentală.

În privinţa capacităţii nucleare militare a Iranului, estimările privind posibilitatea ca Teheranul să obţină o armă atomică diferă, de la serviciile secrete israeliene, la cele europene şi cele americane. Presa germană scria de curând că Iranul ar fi deja capabil să obţină o bombă nucleară, doar că de mari dimensiuni, ce nu ar putea fi montată pe o rachetă balistică, ci doar livrată de un avion. Într-adevăr, acea