Relaţiile interlopilor cu politicienii, magistraţii, şefii poliţiei şi administraţiei statului au o lungă şi glorioasă tradiţie.

De la epoca Ceauşescu la cea a lui Iliescu şi Năstase, trecând prin guvernările lui Constantinescu şi Băsescu, legăturile clanurilor interlope cu lumea de afaceri, justiţia şi clasa politică şi-au consolidat trăinicia şi ascensiunea. Aproape nu există dosar în care unui nume sonor din mafia clanurilor să nu i se alăture unul din ceea ce ar trebui să fie statul de drept. Duduienii, Cămătarii, Fane Spoitoru, Sile Pietroi, Nicu Gheară, Răgălie, Genică Boerică sau Gemenii, Toboşarii şi Bercea Mondialu’ sunt doar câteva branduri faimoase prin conexiunile la cel mai înalt nivel.

Recenta încuscrire a lui Mircea Băsescu, fratele cu relaţii mocirloase al preşedintelui, cu Bercea Mondialu’, pe numele civil Sandu Anghel, a scos la iveală legături la fel de periculoase. Maria Huza (fosta preşedintă a Tribunalului Bucureşti), Gheorghe Brenciu (fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt), Nicolae Grădinaru (fost prefect de Olt, PDSR, PSD, PRM), Gabriel Diaconu (fost viceprimar din Slatina, PNL, PL-D, PD-L) sau Lidia Bărbulescu (fost preşedinte CSM, propusă pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) şi Theodor Stolojan sunt cei care se învârt în cercul select al clanului Bercea, care se poate mândri că cele 37 de dosare penale i-au adus tot pe atâtea NUP-uri. Palmaresul arată că şi dosarele, şi relaţiile sunt transpartinice, bulibaşa Mondialu’ jucând mereu la două sau mai multe capete, ca dovadă vizita la sediul PSD din Kiseleff exact în campania pentru prezidenţiale.

În pat cu interlopii

Cătălin Voicu, senator PSD, cel pe care Marian Vanghelie îl voia ministru de Interne, poate fi subiect de saga, ţinând cont că naraţiunea coboară până în 1990, când asigura telecomunicaţiile speciale pentru Cabinetul 1, în