Poate niciun proiect legislativ al ultimilor ani nu a stârnit şi nu va continua să creeze mai multe controverse decât noua lege a pensiilor.

Pe de o parte, legea vrea să corecteze greşelile guvernărilor anterioare, care au permis crearea unor adevărate caste, ale căror privilegii sunt însă susţinute financiar de toată suflarea contribuabililor. Contribuabili pe care, iată, criza i-a împuţinat, iar statul începe o adevărată goană după bani pentru a susţine cea mai consistentă factură de cheltuieli, aceea de pensii.

Alcătuitorii textului împing vârstele de pensionare până la limita de 65 de ani şi pun semnul de egalitatea între femei şi bărbaţi şi la acest capitol.

În plus, textul propus arată intenţia clară de a extinde aşa-numita bază a contribuabililor sistemului de asigurări sociale la categorii profesionale care nu au venituri constante. Aproape niciun venit nu rămâne netaxat de cota de contribuţii sociale, cu mici excepţii, de tipul participării salariaţilor la profit. De altfel, toată lumea va cotiza pentru pensie, inclusiv militarii, ceea ce va echilibra veniturile asigurărilor sociale.

Contributivitate la tot poporul

Prin extinderea bazei de impozitare, vor fi bani, iar noul proiect are ambiţia să creeze un fond de pensii robust pentru generaţiile viitoare, gândindu-se chiar la punerea de o parte a unor bani „de rezervă“. Proiectul Legii unitare a pensiilor va pune o frână pensionărilor anticipate şi va impune verificarea, în următorii cinci ani, a tuturor dosarelor de pensionare medicală.

Legea este drastică, are penalităţi usturătoare şi include posibilitatea pedepsei cu închisoarea, în caz de neconformare. Cu toate acestea, controversele şi nemulţumirile nu lipsesc.

Pe scurt, o serie de profesii, mai cu moţ, şi-au creat legi speciale prin care primeau la vârsta retragerii din activitate pensii de până la 80% din salar