Ministrul român al apărării Gabriel Oprea va înainta, săptămâna aceasta, pentru dezbateri comisiilor parlamentare pentru apărare şi politică externă decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind disponibilitatea Bucureştiului de a găzdui interceptoare Standard, elemente ale scutului american antirachetă, pe teritoriul României.

Ultimul cuvânt va aparţine întregului parlament, care va decide dacă vor fi interceptoare antirachetă pe teritoriul României. Dacă răspunsul va fi favorabil, vor urma negocieri cu SUA pe marginea unui acord tehnic, chiar dacă nu se ştie încă ce atitudine vor avea faţă de o asemenea evoluţie a evenimentelor alţi membri ai NATO, atenţionează Vremia Novostei.

Citiţi şi:

Scutul antirachetă / Lavrov: "NATO şi OSCE sunt ineficiente"

Rogozin: Rusia propune un tango cu NATO,în timp ce NATO ne propune lambada

Rusia şi NATO, în „bătălia doctrinelor“

Este deja evident că Rusia, ţară care nu face parte din Alianţa Nord-Atlantică, manifestă o atitudine precaută faţă de posibila prezenţă a interceptoarelor americane în România, subliniază cotidianul rus.

Decizia privind elementele scutului american antirachetă nu poate fi considerată o victorie, pentru că nu este foarte clar ce câştigă de fapt România, declară politologul român Corneliu Vlad pentru cotidianul rus. În opinia lui, posibila amplasare de interceptoare constituie un mare risc, pentru că face ca teritoriul român să devină o potenţială ţintă a unui atac cu rachetă. În afară de aceasta, nu ar fi fost rău ca România să se consulte cu aliaţii din cadrul NATO înainte de a se grăbi să ia o decizie: în acest caz, trebuie să măsori de şapte ori şi să tai o dată, a mai menţionat politologul.

Decizia CSAT a constituit o surpriză pentru mulţi în România şi chiar în UE. Acum, însă, se dovedeşte că pentru conducerea ţării ea nu a fost deloc o nou