Sunt convinsă că nu se va organiza. Aşa cum spunea MAE, nu este necesar, conform legislaţiei române sau internaţionale, un referendum pentru plasarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul ţării noastre. La fel de adevărat, însă, este faptul că, dacă parlamentul va vota pentru organizarea unui referendum, acesta s-ar ţine. Totuşi, cred că forţele politice din România vor cădea de acord că această temă este una de siguranţă naţională, care nu trebuie supusă poporului. Aţi văzut deja reacţiile unor PSD-işti precum Cristian Diaconescu sau Adrian Năstase, care consideră invitaţia din partea administraţiei Obama un lucru bun. Aşa cum intrarea în NATO sau aderarea la UE nu au fost supuse referendumului, sau amplasarea bazelor care găzduiesc soldaţi americani pe teritoriul românesc, nici scutul nu va face obiectul unui referendum. Cu toate că Ion Iliescu făcea referire la posibilitatea organizării unuia. De altfel, cred că a fost singurul politician care a făcut o referire negativă la acest proiect aprobat de CSAT, spunând că “ar fi împotrivă”. Mircea Geoană a vorbit doar de începutul unei consultări cu poporul…
Este în joc o temă mult prea importantă pentru a risca neimplementarea ei. Pentru că, este ştiut şi observat, la referendumuri, adesea, alegătorii sancţionează puterea dând un vot negativ, în loc să se concetreze asupra temei referendumului. Aşa s-a întâmplat cu plebiscitul în cazul Constituţiei europene, în Franţa şi în Olanda, aşa s-a întâmplat la primul referendum din Irlanda privind Tratatul de la Lisabona. Probabil că degeaba ar explica autorităţile avantajele care decurg din amplasarea scutului pe teritoriul românesc, că nu cresc riscurile la adresa României, că scutul nu ne costă nimic, ba ne poate aduce şi avantaje economice, poate că majoritatea alegătorilor l-ar vedea ca pe un proiect al lui Băsescu şi ar vota împotriva lui. Aşa cum Traia
