În urma deciziei CSAT de a permite amplasarea pe teritoriul României a scutului antirachetă american, aceasta va participa la o abordare gradual adaptativă a dezvoltării sistemului, elementele de sistem precum rachete interceptoare SM3 sau instalarea şi amenajarea locaţiei acestora nu va fi suportat de statul român, se menţionează într-un document al Ministerului Afacerilor Externe.

În vederea realizării acestui sistem de apărare, sunt avute în vedere mai multe etape, dintre care România va fi implicată în cea de-a doua etapă, respectiv amplasarea unor interceptori de rachete balistice. Prima etapă prevede amplasarea de radare şi interceptoare pe nave, nefiind însă cazul Mării Negre, se arată în documentul menţionat. Etapa a treia a acestui proiect, estimată a se finaliza în 2018, prevede exinderea acoperirii la nivelul tuturor statelor membre NATO din Europa şi o nouă bază terestră în Nordul Europei. Iar ultima etapă, cu orizont de timp 2020, prevede "asigurarea unei protecţii crescute pe teritoriul SUA împotriva unor atacuri cu rachete balistice intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a unor noi rachete SM-3 şi a sistemelor radar".

Conform documentului, România a fost aleasă să găzduiască acest scut din două perspective, la nivel strategic are cea mai bună poziţie dintre statele sudice. Totodată, studiile privind riscurile internaţionale au indicat faptul că această zonă este "din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţări cu rachete de rază scurtă şi medie".

Sistemul antirachetă este unul defensiv, nefiind îndreptat împotriva cuiva, el are rolul de a asigura apărarea în cazul unui atac.

În ceea ce priveşte etapizarea acţiunilor viitoare, Guvernul României şi cel al SUA vor lucra în colaborare pentru a stabili condiţiile de colaborare, urmând să se stabilească în urma unor consultări bilaterale acordurile internaţionale neces