Aparitia omului pe Pamant este, cu siguranta, cel mai controversat capitol al stiintei, responsabil pentru ruptura adanca dintre religie si comunitatea oamenilor de stiinta. Si asta pentru ca in joc nu este o explicatie logica pentru evolutia omului, ci chiar existenta lui Dumnezeu si rolul Bisericii.

Totusi, fata de nivelul la care se afla stiinta in zilele noastre, perioada lui Charles Darwin si primele idei despre originea speciilor pot fi considerate pure speculatii sau doar observatii atente. Datorita metodelor noi de cercetare, acestea sunt contestate acum chiar si de catre o parte din oamenii de stiinta.

De cealalta parte, se afla religia si creationismul, conform carora toate formele de viata pe Pamant, inclusiv omul, au fost create de Dumnezeu in cele sase zile descrise in Geneza din Vechiul Testament.

Dorinta de independenta si de libertate a actiunilor fara frica unor consecinte pare, insa, mai puternica, asa ca noile dovezi, care resping milioanele de ani in care omul s-a ridicat in doua picioare si si-a dat jos parul, sunt ignorate.

Potrivit biologilor, evolutia reprezinta modificarea caracterelor mostenite ale populatiilor de organisme de la o generatie la alta. Aceste modificari sunt provocate de combinarea a trei procese principale: variatia, reproducerea si selectia.

Stramosii nostri au fost cei mai buni din specia lor

Totul incepe cu trecerea genelor de la un organism la urmasii lui si producerea trasaturilor ereditare, care variaza in cadrul populatiilor. Urmasii pot avea trasaturi noi sau modificate si aceasta fie datorita mutatiilor genetice sau prin transferul de gene intre populatii si intre specii.

Evolutia se produce cand aceste diferente ereditare devin tot mai comune sau tot mai rare intr-o populatie.

In continuare, evolutia este dirijata de doua