În România, sunt 530 de kilometri de drumuri care au mare nevoie de parazăpezi, arată o statistică a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), oferită la solicitarea evz.ro. Sursa: Mediafax
În ciuda acestei nevoi, avem astfel de garduri împotriva zăpezii pe doar 120 de kilometri de drum, iar pe A1 parazăpezile nu există, deşi sunt necesare. Astfel, la fiecare ninsoare violentă dublată de viscol avem autostrăzi şi drumuri naţionale închise. Duminică şi luni, A1 şi A2 au fost închise mult timp, iar, la un moment dat, 18 drumuri naţionale erau închise pe sectoare.
Într-un interviu acordat în 2004, preşedintele de atunci, Ion Iliescu, spunea că "parazăpezile au început să dispară, se fură". Iliescu admitea că, înainte de 1989, exista o reţea naţională de parazăpezi, montate în zonele cu risc ridicat.
Acum, CNADNR spune că, deşi realizează importanţa proiectului, “problema principală este cea a proprietarilor de terenuri care nu acceptă montarea de panouri parazăpezi pe terenurile pe care le au în proprietate”. Celelalte probleme invocate de companie sunt distrugerile şi furturile de panouri parazăpezi.
A1 - zero din şase. A2 – pe jumătate protejată
Şoferilor le pasă însă mai puţin de aceste probleme. Cert este că, pe A1, autostrada Bucureşti - Piteşti, nu există niciun metru de panouri parazăpezi, deşi specialiştii estimează că ar fi nevoie de un sistem de şase kilometri. Pe A2, autostrada Bucureşti – Constanţa, sunt montate parazăpezi pe 20 de kilometri, dar ar fi nevoie de încă atât pentru a proteja drumul de zăpada viscolită.
În state europene ca Austria, Elveţia, Germania sau Franţa, există sisteme mari de parazăpezi, la fel cum se întâmplă în Canada sau nordul Statelor Unite, unde acestea sunt chiar indispensabile. Un studiu efectuat de un grup de universităţi din SUA a
