Mai întâi a spus despre un coleg de-al meu că este paranoic şi dobitoc. Ne-a prevestit falimentul într-o conferinţă de presă şi ne-a numit "fiţuică". Luni a spus că unul dintre editorialiştii noştri, scriitorul Cristian Robu Corcan, este oligofren. Şi că, oricum, la Obiectiv sunt numai oligofreni.
Că aici s-a răsturnat carul cu proşti, aşa, ca la Caracal. Simionescu o dădea cu congresul PSD şi, când făcea o pauză, el o lua de la capăt cu oligofrenii, cu "Subiectivul", cu patinoarul şi cu Sala Polivalentă. Apoi ăia iar discutau despre congres şi, când făceau o pauză, ăsta iar începea cu oligofrenii, cu "Subiectivul", cu patinoarul, cu fiţuica, cu Sala Polivalentă, cu motocicliştii care-i murdăresc stadionul cu pete de ulei. Apoi reîncepea Rotaru cu congresul, cu Năstase, Diaconescu, Mitrea şi Geoană, iar când se oprea, ăsta iar o lua cu oligofrenii, cu "Subiectivul", cu ziariştii care scriu gogomănii ca să-l facă pe el, cum să spună, mai cunoscut decât este. Nu ştiu dacă înţelegeţi. Ai lui se făceau că nu-l aud. Arunca sudalme în stânga şi în dreapta, iar ăştia, primarul, Rotaru şi cine mai era pe acolo, se făceau că nu aud. El vorbea despre oligofrenii de ziarişti de la "Obiectiv", iar ăştia, fără nicio greaţă, o luau de unde rămăsese şi continuau cu congresul PSD. Un teatru absurd. Şi asta în conferinţa de presă a partidului. Iar ăsta este preşedintele partidului.
Acuma... ce să mai zic? Când ascult înregistrările cu Stancu perorând în conferinţe de presă, mă întreb cum Dumnezeu l-au propulsat pesediştii în funcţia de preşedinte de partid. Îi reprezintă un om ca ăsta? Pesedist, liberal, comunist, democrat, orice fel de politician ai fi în România mileniului III, ar fi normal să te trezeşti şi să realizezi că nu eşti Dumnezeu sau dracul gol. Şi că, în democraţie, nu poţi avea pretenţia să fii respectat dacă te comporţi ca un trol. Dar mai cu se
