- Diverse - nr. 478 / 10 Februarie, 2010 In cea de-a 34-a duminica dupa Rusalii, cei prezenti la Biserica am avut bucuria (oare pentru a cata oara?) sa ascultam Sfanta Evanghelie, pilda fiului risipitor. Am meditat indelung si am ajuns la concluzia ca de fapt din aceasta pilda invatam mai putin despre fiul risipitor si mai mult despre tatal iubitor. Fiul risipitor este un om obisnuit, un om ca muti altii, un om care s-a departat de lucrurile bune si s-a scufundat in cele rele, un om care nu a tinut cont nicio clipa de tatal sau, sau de casa parinteasca, abandonandu-le si plecand in lumea mare pentru a-si satisface toate poftele lumesti. Totusi, cand a ajuns la necaz si-a amintit ca are un tata, si-a amintit ca acesta are, intr-adevar, o inima buna de parinte si il va primi acasa si il va ierta. Cu acest gand a plecat spre casa, repetandu-si in gand "am un tata". Tot pilda ne spune ca tatal lui l-a vazut din departare cum se apropie de casa, presimtind acest lucru, fiind intr-o permanenta asteptare. Desi ar fi putut foarte bine sa-l astepte pe fiu in poarta, acesta nu a facut acest lucru, ci a alergat in intampinarea lui "cazandu-i pe grumazul lui si l-a sarutat". Felul in care a alergat tatal in intampinarea fiului trebuie sa ne puna serios pe ganduri. Noi stim ca avem un Tata in Cer, dar suntem nepasatori si uitam acest lucru. Ne departam tot mai tare de El si de Biserica si ne aducem aminte de toate acestea doar atunci, cand suntem loviti de vreun necaz intocmai ca "fiul risipitor". Tatal ceresc este mereu pregatit sa ne primeasca in bratele Lui si chiar alearga inspre noi, dar noi suntem reci si goi in suflete. Ar fi bine ca toti cei care au ascultat aceasta pilda sa se simta mai bogati sufleteste si sa caute raspunsuri la cateva intrebari. Cum suntem noi fata de oamenii din jurul nostru? Cum suntem fata de Biserica? Cum suntem in familie? Vrem sa avem si noi in