Cărţile după care învaţă elevii din clasele I-VIII nu sunt conectate la realităţile generaţiei "cool". Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor pune în discuţie "balastul" din manuale.

Prinşi între Sadoveanu şi Alecsandri şi "ghiftuiţi" cu o gramatică prea grea pentru vârsta lor, copiii nu mai capătă plăcerea lecturii şi îngroaşă astfel rândurile celor care nu citesc, cred părinţii şi profesorii deopotrivă. E motivul pentru care conţinutul manualelor de limba şi literatura română, clasele I-VIII, va fi luat la puricat marţea viitoare.

Anunţul vine după ce ieri Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor a acceptat propunerea în acest sens, înaintată de Adriana Săftoiu.

„Manualele sunt o metodă de cretinizare şi de îndobitocire în masă. De acest învăţământ rigid poţi scăpa plecând din ţară”, e de părere şi Marina Constantinescu, filolog, critic de teatru şi mamă a unui copil prins între coperţile manualelor româneşti.

PROCEDURĂ

Alese de dascăli

Manualul este obligatoriu, face parte dintre „documentele curriculare principale”, care-i ajută şi pe profe sori, şi pe elevi. Dacă până în 1995 exista un manual pentru fiecare disciplină, elaborat de minister, din 1996 s-au introdus ma nuale alternative: adică mai multe variante pentru un obiect de studiu, din care profesorul de la clasă îl alege pe cel mai bun.

Pentru a selecta manualele „fezabile”, ministerul numeşte o comisie. Fiecare membru al acesteia primeşte variantele, fără coperţi şi numele autorilor, şi le alege pe cele ce a jung la dascăli în funcţie de calitate şi preţ. În prezent, pentru o disciplină, profesorii trebuie să aleagă şi între 13 manuale, de la diverse edituri.

DEZBATERE PE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Curăţenie generală între coperţi

Elevii anilor 2000 - generaţi ile de