„Aceste pietre stranii” se numeşte expoziţia de trovanţi care poate fi admirată până în luna mai la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Târgu-Mureş. Pietrele au fost aduse de la Complexul Muzeal din Bistriţa-Năsăud. Colectate de doctorul geolog Ioan Chintăuan din mai multe judeţe ale ţării printre care Bistriţa-Năsăud, Gorj, Alba, Cluj, Maramureş şi chiar Mureş, pietrele au o estetică deosebită, par să vorbească. Unele seamănă cu lucrări ale lui Brâncuşi, altele imită figuri animale sau chiar chipuri de oameni. „Par sculpturi, dar apropierea dintre anumite concreţiuni şi unele sculpturi este formală, primele rezultând în urma unor procese naturale fizico-chimice, pe când sculpturile realizate de artişti se nasc în urma unor „procese” ideatice ce urmăresc un discurs artistic,” relatează geologul Ioan Chintăuan înt-una din cărţile sale. Trovanţii reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce îi conţin iar secreţia neuniformă a cimentului cnduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare. „Formele deosebite ale trovanţilor numiţi popular şi băbătruci sau dorobanţi i-au impresionat pe oameni încă din cele mai vechi timpuri. Au fost adunaţi de pe câmp, râpe sau văi şi au fost puşi la loc de cinste pe lângă case. În Transilvania, ţăranii au folosit trovanţii pe post de temelie pentru locuinţele lor, iar pe cei mai frumoşi şi mai misterioşi i-au aşezat la loc de cinste pe lângă poarta casei. Atracţia trovanţilor este reprezentată de forma lor, care au făcut gândul uman să ajungă în cele mai diverse locuri şi să facă cele mai neaşteptate legături între lumea frumosului natural şi cea a supranaturalului,” precizează Ioan Chintăuan în lucrările sale.

„Aceste pietre stranii” se numeşte expoziţia de trovanţi care poate fi admirată până în luna mai la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Târgu-Mureş. Pietrele au fost aduse de la Complexul Muzeal din Bistriţa-N