Iarna grea şi zăpezile care au troienit România au consecinţe economice grave. Relansarea economică anunţată pentru primul trimestru este cu siguranţă amânată de costurile suplimentare şi pierderile provocate de vremea geroasă din ultimele două decade. Una peste alta, cheltuielile suplimentare aduse de vremea rea ajung la două miliarde de euro, aproape cât tranşele trei şi patru pe care urmează să le primim de la FMI.
Zăpezile şi gerul care s-au abătut asupra României în acest început de an pun în pericol relansarea economiei în trimestrul unu, aşa cum sperau autorităţile. Ieşirea din criză poate fi amânată pe o perioadă mai lungă, dacă vremea ne va mai fi potrivnică. "Reducerea circulaţiei persoanelor şi încetinirea mişcării mărfurilor duc şi la scăderea perspectivelor de relansare economică, pentru că nu mai circulă nici banii", a declarat analistul economic Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicată.
El a explicat că dacă oamenii stau în casă, nu cumpără, dacă maşinile nu circulă, nu se consumă benzină, iar statul încasează taxe şi impozite mai mici. În plus, studiile arată că în iernile grele scade producţia industrială şi productivitatea muncii. În situaţia României, exista speranţa ca economia să-şi reia creşterea în primul semestru, iar acest an să se încheie cu un avans mic, dar important al economiei, de 1,3%. Rămâne de văzut dacă ninsorile abundente nu ne-au aruncat în recesiune pentru încă trei-patru luni. "Este foarte posibil, dacă te bazezi pe o creştere aşa de mică, o lună de iarnă şi viscol te poate afecta", a precizat Voinea.
PIERDERI PESTE PIERDERI
Comerţul şi serviciile, transporturile rutiere şi aeriene, furnizarea de energie termică, producerea căldurii în locuinţele individuale au nota de plată cea mai consistentă către Generalul Iarnă.
Codul portocaliu i-a ţinut pe români
