Asta va trebui să decidă, împreună cu ceilalţi 26 de colegi şefi de stat şi de guvern din UE în cadrul unui summit informal, astăzi, Traian Băsescu. De fapt, ca de obicei, Angela Merkel, în numele Germaniei, care plăteşte lăutarii, va avea probabil cel mai important cuvânt de spus în privinţa alegerii muzicii, dar încercând să intre în consonanţă şi cu Nicolas Sarkozy şi cu şefii celorlalte state îngrijorate de turnura luată de evenimentele economice.

Întrebarea pe care şi-o poate pune contribuabilul european, în special cel german, dar şi cel român, este de ce ar trebui Uniunea Europeană să salveze un stat care a minţit constant despre cheltuielile sale ajungând la 16% deficit bugetar? Da, aceasta este ultima cifră vehiculată, 16%. Un stat în care unul din trei angajaţi lucrează în sectorul bugetar, iar protestele de stradă par un sport naţional. Un stat în care evaziunea fiscală este atât de mare încât şoferii de taxi intră în grevă pentru că s-a introdus obligativitatea emiterii de bonuri pentru clienţi şi în care şpaga pentru doctor când ţi se naşte un copil e de 1000 de euro (la noi e muult mai ieftin) – după cum relatează Buttonwood în Economist. Şi, într-un scenariu nefericit, ar putea urma şi Portugalia şi Spania.

În comparaţie cu Grecia, România pare un copil premiant, cuminte, cu unghiile tăiate şi devreme acasă. E drept, cu ceva constrângeri de la FMI. În cazul Greciei, însă, colegii europeni nu vor să se apeleze la FMI, deoarece ar fi un semnal îngrijorător şi degradant la adresa zonei euro şi a Băncii Centrale Europene. Cam târziu pentru astfel de îngrijorări, atâta vreme cât, în condiţiile monedei comune, politica fiscală a rămas naţională. Cu toate că Franţa încercase în trecut să formeze ceva care ar fi semănat cu un guvern european format din premierii ţărilor euro, spre disperarea Germaniei…

Aşa că se ia în discuţie recurgerea l