Primele experienţe cu banii şi educaţia financiară, la fel ca în cazul altor aspecte ale vieţii, lasă urme adânci în comportamentul economic al adultului. Copiii au tendinţa nu doar să asculte de sfaturile moralizatoare şi lecţiile de viaţă ale părinţilor, ci şi să le imite comportamentul, indiferent dacă e vorba de felul în care îşi rezolvă problemele financiare, de relaţionare sau orice altă problemă.Primele lecţii legate de bani ar putea fi la fel de simple ca cele
Primele experienţe cu banii şi educaţia financiară, la fel ca în cazul altor aspecte ale vieţii, lasă urme adânci în comportamentul economic al adultului. Copiii au tendinţa nu doar să asculte de sfaturile moralizatoare şi lecţiile de viaţă ale părinţilor, ci şi să le imite comportamentul, indiferent dacă e vorba de felul în care îşi rezolvă problemele financiare, de relaţionare sau orice altă problemă.
Primele lecţii legate de bani ar putea fi la fel de simple ca cele legate de aritmetică şi ar trebui să conţină întotdeauna un factor de divertisment, pentru a nu fi percepute ca pe nişte corvoade. Din punctul de vedere al psihanalistului Alfred Dumitrescu, primele experienţe ale copiilor cu bani ar trebui să nu impună în mintea copilului „BANUL” ca pe un fel de divinitate ce-şi exercită discreţionar puterea asupra lumii adulţilor şi, implicit, îl poate face pe copil să-şi perceapă părinţii nu ca pe nişte surse reale de autoritate, stabilitate şi siguranţă, ci ca pe nişte „copii” ceva mai mari, la fel de speriaţi şi neputincioşi ca şi el.
„Cred că ar fi de dorit ca părinţii să folosească în mod constructiv banul pentru a-şi ajuta copilul să internalizeze structuri fundamentale ale unei vieţi psihice sănătoase: ideea de limită (adică, de pildă, distincţia dintre ceea ce doreşte şi ceea ce este posibil sau dintre dorinţă şi nevoie), ideea de amânare (nu tot ce este posibil este