Cresterea numarului imigrantilor care s-au orientat, mai ales, spre tarile bogate din Vestul Europei a facut ca, in lipsa unei legislatii comunitare, fiecare stat sa opteze pentru un sistem propriu de acordare a cetateniei, scrie cotidianul spaniol El Pais.

Secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene Pierre Lellouche va discuta astazi la Bucuresti despre problema imigratiei ilegale a mii de romi in Franta, in conditii sociale precare, care le da bataie de cap mai multor municipalitati din Hexagon. Franta doreste impunerea unor masuri in ceea ce priveste cetatenia, existand o ampla dezbatere despre identitatea nationala. Potrivit ziarului spaniol, pentru obtinerea nationalitatii, in Spania, tara in care imigrantii romani sunt foarte numerosi, strainii cu permis de sedere trebuie sa astepte intre 1 si 5 ani, in functie de tara de provenienta, pentru a o putea solicita. Dupa ce au demonstrat ca au un bun comportament civic si un "suficient grad de integrare", aspirantii la cetatenia spaniola pot depune juramantul pe Biblie. In 2009, in Spania erau inregistrati 5,6 milioane straini, cu sau fara rezidenta, de cinci ori mai mult decat erau in 2000, potrivit Institutului National de Statistica spaniol.

In Germania, de pilda, cele mai mari obstacole in calea obtinerii cetateniei sunt legate de exigentele de limba. Strainii care vor sa obtina cetatenia germana trebuie sa aiba un nivel B1, adica trebuie sa aiba capacitatea de a vorbi liber la locul de munca si despre viata cotidiana si de a redacta scrisori simple. Exista insa si o portita care faciliteaza obtinerea cetateniei: in 2008 a fost introdusa o proba de nationalizare care contine 33 de intrebari, dintr-un catalog de 310, iar promovarea se face cu numai 17 raspunsuri corecte. Rata de promovabilitate a probei este de 98 la suta. Cu toate acestea, in Germania, pentru prima data in ulti