Constantin Bacalbaşa şi-a manifestat un interes constant pentru viaţa bucureşteană, pentru Capitala în care şi-a desfăşurat aproape întreaga existenţă. A împărtăşit amintirile sale cititorilor ziarelor Adeverul şi Universul prin numeroasele articole ce au fost mai târziu adunate în patru volume sub titlul inspirat: "Bucureştii de altădată".

O dată cu trecerea vremii, opera sa memorialistică şi-a câştigat un loc binemeritat, alături de importante opere similare referitoare la aceeaşi perioadă din istoria României, cum ar fi: "O viaţă de om aşa cum a fost", de Nicolae Iorga sau "Însemnări zilnice", a lui Titu Maiorescu.

ORAŞUL ÎN 1871

În această perioadă în Bucureşti puteai vedea "un şir de prăvălii mărunte, evrei cu mărunţişuri şi o cunoscută berărie, mi se pare berăria La Caru' cu bere. Într-o bună dimineaţă, în localul acestei berării s-a deschis un Cafe chantant", îşi aminteşte Bacalbaşa. Pe podul Mogoşoaia era cofetăria lui Baltador, cunoscută de studenţi, apoi băcănia lui Păun Popescu.

Dintre locurile în care se distrau oamenii vremii, aflăm că restaurantul francez era cel mai preţuit. "Aici se aduna toată boierimea şi toţi chefliii de calitate ai vremii. O cârciumă renumită în acea perioadă era «La ochiul lui Dumnezeu», unde mâncau studenţii, fiindcă porţia de mâncare costa 40 de bani, dar se dădeau şi jumătaţi de porţii cu 20 de bani. În paginile cărţii citim şi despre franzelăria Gagel cu o grădină ce a devenit mai târziu Grădina Blanduziei, unde vara cânta orchestra, se mâncau crenvuşti şi la ora 11:30 noaptea apărea întâiul transport cu cornuri calde".

Foarte interesant este descris şi Târgul moşilor. "Tradiţia era să se împartă sâmbăta următoarele lucruri: o oală roşie, nesmălţuită cu vin, o doniţă nouă cu apă, un colac, o lumânare de ceară galbenă aprinsă, o strachină nouă cu păsat fiert cu lapte. Aceste l