Ioan Opris este considerat de multi dintre colegii sai liderul cercetarii muzeologice din România, data fiind prodigioasa sa activitate de aproape patru decenii in domeniul protejarii patrimoniului cultural national si al studiului evolutiei institutiilor muzeale si al politicilor de profil la nivel international. A fost implicat activ in administratia culturala centrala a României (director al muzeelor, director general pentru patrimoniu cultural national si secretar de stat in Ministerul Culturii dupa 1990), in dezvoltarea legislatiei din domeniu si in organizarea de noi institutii muzeale (fondator al Muzeului National Cotroceni). Se adauga la acestea activitatea sa ca profesor universitar si conducator de stagii doctorale (la Universitatea "Valahia" din Târgoviste), ca si aceea de autor a peste 25 de volume si 270 de articole de specialitate.

-V-ati intors de curând din Statele Unite, unde ati participat la prezentarea si sustinerea unei expozitii despre Neoliticul din România, mai precis "Lumea disparuta a Vechii Europe" ("The Lost World of Old Europe"), cu un impact urias. Prin urmare temele antice nu sunt chiar dezavuate in zilele noastre. Despre ce este vorba?

- Intr-adevar, in luna noiembrie am beneficiat de un stagiu de documentare si consultare in SUA, participând si la sustinerea expozitiei sus-pomenite, alaturi de un prestigios grup de specialisti. Organizata de Institutul pentru Studierea Lumii Antice (ISAW - Institute for the Study of the Ancient World) al Universitatii din New York, in colaborare cu Muzeul National de Istorie a României, aceasta prima expozitie de arheologie prezentata de România in Statele Unite s-a implinit prin conlucrarea a 18 muzee din tara, a Muzeului National de Istorie al Moldovei (Chisinau) si al Muzeului Regional de Istorie Varna (Bulgaria). Impactul expozitiei este cu adevarat covârsitor, reflectâ