Vladimir Voronin iese pe usa din dos a istoriei. Anti-romanismul sau si osanalele ridicate regimului sovietic par a fi desprinse din perioada proletcultista. Renegandu-si propriul neam, propria limba si propria familie, Voronin reprezinta succesul absolut al politicii spalarii creierelor inceputa de rusi in 1940.
Reeducarea sovietica a atins perfectiunea in cazul fostului presedinte al Republicii Moldova. El este tipul perfect al slugii cu exces de zel in biciuirea propriului neam in speranta multumirii depline a stapanului. Ajunge chiar sa-si renege public propriul neam.
Nascut in 1941, in satul Crojova din Transnistria, si provenind din familia marelui patriot roman Isidor Sarbu, isi uita brusc originile nationale si imbratiseaza entuziast cauza sovietica (nu este clar de ce si-a schimbat numele romanesc cu un nou nume rusesc, dar, probabil, l-a ajutat in evolutia sa in Partidul Comunist Sovietic).
Isi ascunde cu grija nationalitatea si rudele din Romania sunt rugate sa fie discrete ca sa nu-i strice noua lui cariera politica. In definitiv, Vladimir Voronin a trait toata viata o drama: drama omului fara capatai, fara origini si fara viitor.
Rusia si rusa, singurele iubiri
Plecat de la brutaria satului Criuleni, Voronin are o cariera tipica a politrucului sovietic. Vorbeste numai in limba rusa si declama de la orice tribuna pasaje intregi din "Cursul de istorie a Partidului Comunist (bolsevic) al URSS".
Imbratiseaza "munca de partid" inca de tanar si isi face de lucru pe la toate comitetele raionale si regionale ale comunistilor din Transnistria unde va fi prieten si coleg de "lupta proletara" cu mai toti actualii lideri separatisti de la Tiraspol. Din fericire, insa, disputele personale dintre Voronin si Smirnov au intarziat procesul de rusificare completa a politicii de la Chisinau.
