Potrivit datelor statistice economia românească a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut cu 1,5% faţă de trimestrul 3 din 2009, contrar aşteptărilor analiştilor, ale căror estimări indicau în majoritate o creştere uşoară. Măsurătorile statistice arată însă că n-a fost să fie. În termeni anuali, economia a suferit o contracţie de 7,2 procente faţă de 2008, chiar dacă este esenţial să nu fie neglijată supraîncălzirea din anul de referinţă, după care urma declinul inevitabil. Din acest punct de vedere, criza financiară externă nu a făcut decât să grăbească o corecţie, lăsând fără finanţare un model de creştere economică la care nu este de dorit să se revină. Evident inevitabilă din cauza nivelului deficitului extern, aterizarea economiei româneşti nu a fost nici lină, nici brutală, chestiune datorată în principal că am trecut criza sub supraveghere şi finanţare instituţională externă şi graţie rezervelor valutare strânse de BNR.

De altminteri, abandonarea forţată a modelului de creştere bazat pe importuri finanţate din credite în valută se regăseşte fidel în evoluţia anuală a deficitului de cont curent. Acesta a scăzut aproape simetric cu economia de la 12 procente din PIB, la sub 5 procente, la 31 decembrie 2009. Recesiunea şi frâna bruscă a creditului neguvernamental au mers mână în mână, s-a domolit obsesia românilor pentru plasme şi maşini străine si e jale în rândul speculatorilor imobiliari. Ajustarea în domeniile nesustenabile – importuri auto, construcţii, servicii financiare conexe- se regăseşte în oglindă în declinul importurilor şi, în consecinţă, în soldul balanţei de plăţi, care a scăzut în 2009 cu 64,7% potrivit datelor publicate de BNR.

Putea, totuşi, economia românească să înregistreze anul trecut un declin mai puţin pronunţat şi să iasă, din punct de vedere tehnic din recesiune, aşa cum estimau analiştii, în ultimul trimestru din 20