Într-o cercetare despre simpatia populaţiei faţă de extrema dreaptă şi care a luat în calcul 32 de ţări, Political Capital Institute (un think tank de analiză politică din Ungaria) a constatat că, în pofida unor previziuni, în Europa occidentală extremismul de dreapta este în regres, în timp ce în Europa de Est este în creştere.
Este alimentat de prejudecăţi, atitudinea de respingere a rromilor, opoziţia faţă de sistem, neîncrederea şi starea economică proastă. Toate acestea ar putea pericilita stabilitatea sistemului, se arată în studiu.
Folosind aşa-numitul Indice al Extremismului de Dreapta s-a putut stabili că în Ucraina, Bulgaria şi Ungaria ar exista cei mai mulţi simpatizanţi ai ideologiei de extremă dreapta. În Ungaria, în ultimii şase ani, proporţia potenţialilor extremişti de dreapta a crescut de la 10 la 21 la sută.
Printre ţările neeuropene, cea mai mare proporţie a potenţialilor susţinători ai extremei drepte se înregistrează în Turcia şi în Israel. În toate aceste ţări simpatizanţii extremei drepte reprezintă 20-30% din populaţie.
„Gărzile", manifestări ale extremei drepte
Persistenţa în ţările est-europene a elementelor amintite stă la baza fenomenului de formare a gărzilor. Partidele care au creat aceste organizaţii paramilitare pun sub semnul întrebării monopolul de securitate a statului şi promit crearea unui sistem alternativ.
Prima formaţiune de acest fel, Garda Naţională, a fost creată în 2007 în Bulgaria, urmată de Ungaria cu Garda Ungară şi de Cehia cu Garda Naţională. O altă trăsătură specifică partidelor de extremă dreaptă din Europa răsăriteană este orientarea pro-rusă. Controlul statal puternic manifestat acolo şi un guvern cu trăsături naţionaliste sunt exemple de urmat pentru mai multe partide de extremă dreaptă din zonă.
