În februarie 1990, ofiţeri de aviaţie şi de armată bănăţeni au înfiinţat Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). În apelul adresat conducerii CPUN, militarii au cerut cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 în Timişoara, demiterea generalilor Militaru (ministru al Apărării naţionale) şi Chiţac (ministru de Interne).
"Revolta" din armată a pornit de la Timişoara. Prima întâlnire a ofiţerilor favorabili democratizării armatei s-a desfăşurat la 8 februarie 1990, la Casa armatei, unde le-au ascultat doleanţele general-locotenent Gheorghe Popescu (comandantul Diviziei mecanizate şi al garnizoanei), Constantin Zeca (şeful de Stat major al diviziei) şi Nicolae Predonescu (locţiitor al Comandamentului diviziei). După ce s-au lămurit cu programul "rebelilor", cei trei au părăsit indignaţi adunarea. În schimb ofiţerii au continuat dezbaterile, rezumând cererile într-un caiet. A doua zi, maiorul Octavian Chiriac şi locotenent-colonelul Cornel Şurcu au redactat un apel, cu 11 puncte, care a fost citit în toate unităţile militare din garnizoana Timişoara. Revendicările căpătaseră o formă coerentă. "Revoluţia" din armată se declanşase.
"CONTRAOFENSIVA" BUCUREŞTIULUI
La 10 februarie, iniţiatorii apelului s-au strâns din nou la Casa armatei şi au hotărât, la sfârşitul discuţiilor, înfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). Zvonurile despre acţiunea de la Timişoara au ajuns rapid şi la Bucureşti. "Între timp, un aviator, abia sosit, ne-a anunţat că a primit, de la colegii din Bucureşti, informaţia potrivit căreia ministrul Apărării va trimite, la 11 februarie, deci a doua zi, o echipă care să oprească, prin orice mijloace, acţiunile noastre", şi-a amintit generalul Nicolae Durac, unul dintre membrii CADA, autor al volumului memorialistic "Noaptea generalilor". În seara acelei zile, apelul a fo
