Exploatarea de la Roşia Montană, dacă ar deveni realitate, ar rade de pe faţa României nu numai câţiva munţi, ci şi un sit cu vestigii arheologice de importanţă majoră pentru patrimoniul mondial. Sursa: Mircea BabeşSursa: Mircea Babeş

1 /. „Există numeroase argumente pentru ca acest criteriu arheologic să fie unul fundamental de spus „NU” proiectului”, explică prof. dr. Mircea Babeş, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan". Potrivit specialistului român, 99% din vestigiile civilizaţiei romane de la Alburnus Maior (numele localităţii antice de la actuala Roşie Montană) ar dispărea.

Mai exact, cei şapte kilometri de galerii romane săpate în stâncă, numeroase sanctuare, aşezări şi necropole (cimitire). Chiar şi cele două construcţii care ar fi salvate (un monument circular funerar şi un edificiu public) ar rămâne izolate în mijlocul unui şantier, alcătuit din cariere, halde, drumuri industriale, o uzină şi un lac de decantare.

Prin întinderea şi mărimea lor, galeriile romane de la Roşia Montană sunt unice pentru spaţiul fostului Imperiu Roman. Astfel, România şi Spania se plasează pe primele două locuri în lume în materie de vestigii miniere romane. Deşi galeriile din Las Medulas au o lungime mai mică decât cele de la Roşia Montană, minele de acolo au fost înscrise pe lista patrimoniului UNESCO încă din anul 1997. Ceea ce nu s-a întâmplat în România nici până acum. Pentru a se întâmpla acest lucru şi în România, Ministerul Culturii ar trebui, în primul rând, potrivit spuselor lui Mircea Babeş, "să îşi facă treaba" şi să înainteze această propunere.

Galerie romană în pantă

Din loc în loc sunt nişe în care minerii antici îşi puneau opaiţele

Foto: Mircea Babeş

În acest moment, o singură galerie este vizitabilă, cea din Masivul Orlea, iar turiştii se pot pl