Beneficiarii legilor speciale au parte de condiţii diferenţiate de acordare a pensiei decât restul persoanelor care muncesc. Unii privilegiaţi au contribuit la actele normative care le-au asigurat ulterior pensiile uriaşe. În timp ce oamenilor de rând li se iau în calcul contribuţiile pe toţi anii de muncă, magistraţii, parlamentarii, aviatorii şi alţii au ca bază de calcul veniturile pe ultima lună de muncă (salarii şi sporuri).
De luni de zile se vorbeşte despre proiectul noii legi a pensiilor, care are drept scop recalcularea pensiilor unor categorii privilegiate, astfel încât acestea să fie stabilite ca la orice alt contribuabil la sistemul asigurărilor sociale (la sistemul public de pensii), deci să conteze stagiul de cotizare, şi nu favorurile date de legile speciale. Aceste legi le conferă viitorilor pensionari anumite drepturi în plus faţă de alte categorii socio-profesionale. Puţini ştiu, de exemplu, că pensionarii în baza legilor speciale primesc bani din bugetul de stat. Ei au dreptul să primească bani de la stat în plus faţă de suma cotizată de ei la fondul de pensii, până ajung la cuantumul pensiei prevăzute de legile speciale. GdS vă prezintă care sunt legile speciale, cine sunt beneficiarii şi, mai ales, cum li se calculează lor pensiile. „Din totalul pensiilor, doar 10% sunt calculate pe legi speciale, dar sumele sunt destul de mari“, a precizat directorul coordonator al Casei Judeţene de Pensii (CJP) Dolj, Daniel Baciu.
Magistraţii, cei mai avantajaţi
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede la art. 82 că „(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporuril
