Jurnalul Naţional salută iniţiativa lui Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, de a strânge semnături pentru ca ziua de 24 Ianuarie să devină sărbătoare naţională legală, şi - ca un recurs pentru România - va pune la dispoziţia Comitetului de initiativă paginile sale pentru promovarea unei idei naţionale extrem de importante.

În numărul anterior arătam că proiectul senatorului Costin Brăescu din 1882 privind declararea zilei de 24 Ianuarie ca sărbatoare naţională a fost "înmormântat" în secţiile Senatului, prin acţiunea concertată a necruţătorilor duşmani - cum îi numea N. Iorga - ai fostului Domnitor al Unirii. Abia după Marea Unire din 1918, întâiul Parlament al votului universal, în şedinţa din 30 decembrie 1919, a adoptat Legea privind consacrarea zilei de 24 Ianuarie drept sărbătoare naţională. Iată expunerea de motive a acestei legi prezentate de deputatul Şt. C. Ioan: "Generaţiunile care ne-au precedat cu lupte, muncă grea şi jertfe de tot felul au cucerit rând pe rând Unirea Principatelor, autonomia, regimul parlamentar şi Dinastia. Pe oamenii acestei generaţii, piedicile puse în cale, sărăcia, exilul şi chiar moartea nu i-au înfricoşat; averile şi onorurile nu i-au mişcat, nu i-au oprit în lupta lor nobilă pentru patrie. Un Negri a refuzat Coroana Moldovei şi a murit sărac în modesta lui locuinţă de la Târgu-Ocna. Din două mici principate tributare Turciei, bătrânii noştri ne-au lăsat un Regat liber şi independent. Ei au sărbătorit ziua de 24 Ianuarie în amintirea marelui act al Unirii, iar noi, urmaşii, am continuat a serba această aniversare în aşteptarea Unirii celei Mari. În şcoli, marele Spiru Haret a dispus să se dea o deosebită importanţă sărbătoarei naţionale de la 24 Ianuarie; la Liga Culturală, de asemenea, se sărbătorea în mod obişnuit această zi; la Ateneu, în această sală, care era menită să servească de Adunare Naţională a Români