Pentru a apăra zona euro de contagiune, Uniunea Europeană sprijină Grecia zguduită de criză, dar ajutorul politic are un preţ: "cei 27" au decis ieri, la Bruxelles, să fie solidari cu această ţară împotriva oricărui risc de faliment, cerând însă clar Atenei măsuri suplimentare de reducere a uriaşului deficit datorat unei administrări laxiste.

Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat, după începerea, cu întârziere de două ore din cauza ninsorii, a summit-ului informal consacrat crizei bugetare fără precedent din Grecia: "Statele zonei euro vor lua măsuri determinate şi coordonate dacă este necesar pentru a menţine stabilitatea financiară", zguduită de atacurile speculative a căror victimă este această ţară ca urmare a deficitelor sale şi a temerilor de faliment. Van Rompuy a făcut această declaraţie după o întrevedere separată cu premierul elen, Georgios Papandreou, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso. Afirmaţia de solidaritate aparţine Angelei Merkel: "Grecia face parte din Uniunea Europeană" şi "nu o vom lăsa să cadă". Tot doamnei Merkel îi aparţine declaraţia privind "preţul": "Există reguli (privind deficitul, n.r.) şi aceste reguli vor trebui respectate". Van Rompuy a indicat ţintele: "Cerem guvernului să aplice" măsurile de economii bugetare promise "într-o manieră riguroasă şi hotărâtă" pentru a reduce efectiv deficitul bugetar cu patru puncte anul acesta. Deficitul bugetar al Greciei a fost de 12,7% în 2009.

Atena a prevăzut deja un întreg arsenal antifraude, măsuri de reducere a primelor funcţionarilor publici, de scădere a cheltuielilor în spitale, îngheţarea totală a salariilor funcţionarilor publici, creşterea vârstei de pensionare, mărirea taxelor pe carburanţi. Mă