- Editorial - nr. 481 / 13 Februarie, 2010 Incepe Postul Pastelui, o perioada de 40 de zile, in care ne primenim sufletul si trupul, pentru a ne bucura de lumina Invierii Mantuitorului Iisus Hristos. Marea majoritate a credinciosilor pun un accent deosebit pe postul trupesc si prea putin pe cel duhovnicesc. Unii, mai sarguinciosi nu mananca produse de origine animala in toata perioada postului, se spovedesc si impartasesc de mai multe ori, cauta mai des Sfanta Biserica. Vreau sa amintesc de un altfel de post, de un anotimp al impacarii, neglijat de foarte multi dintre noi, pornit de la doua exemple triste. O anume familie tanara, cu doi copii destepti si frumosi, a ajuns la divort. De peste doi ani se tot judeca, barbatul, un muncitor calificat, harnic, vesnic pe santier, nu este de acord cu divortul; femeia, absolventa de liceu, cu un loc de munca relativ sigur, vrea cu orice chip sa puna capat mariajului, recunoscand in fata sotului ca s-a indragostit de altcineva, de un barbat cu familie si copii, un fel de Don Juan, baiat de bani gata, dispus sa se afiseze in fata prietenilor cu noi cuceriri. La ultima infatisare, judecatoarea, o femeie inteleapta, i-a intrebat de ce vor sa divorteze in situatia cand au doi copii mici de crescut? Femeia a sustinut sus si tare ca nu se mai potrivesc, ca trebuie sa divorteze neaparat. Atunci, judecatoarea le-a spus ca nimeni nu-i va divorta in situatia ca au doi copii minori de crescut, pe asemenea motive, si l-e dat un nou termen de gandire pana in luna martie, chiar la mijlocul Postului Pastelui. Barbatul este dispus de dragul copiilor sa o ierte, explicandu-i ca acel barbat intrat pe furis in viata lor nu o va lua de sotie...Poate bunul Dumnezeu le va da intelepciune, si in acest post se vor impaca. Un alt caz m-a pus pe ganduri serios, doi frati se judeca de cativa ani pentru casa si curtea parinteasca. Fratele, sustine ca toa