Din acest an, Ministerul Mediului i-ar putea obliga pe ţărani să împrăştie îngrăşământul pe câmp, după program. Sudul României figurează printre zonele din Uniunea Europeană în care apele subterane conţin niveluri crescute de nitraţi. Sursa: NorthFoto

Aşa arată un raport referitor la implementarea Directivei Nitraţilor, publicat joi de Comisia Europeană. Acesta mai specifică faptul că folosirea fertilizatorilor chimici şi organici cu nitraţi în agricultură este o sursă importantă de poluare a apei în Europa.

„Deşi sunt vitali pentru creş terea recoltelor, nitraţii dăunează oamenilor, iar în unele regiuni,şi acestea nu sunt puţine, nivelul nitraţilor se află la cote alarmante”, concluzionează specialiştii.

Război bălegarului din curţile oamenilor

De aceea, autorităţile anunţă declanşarea războiului pentru mediu. Şi încep cu bălegarul din curţile ţăranilor. „Asta pentru că pânza freatică de sub aproape 2.000 de localităţi din România conţine apă poluată cu nitraţi, clor şi fosfaţi, fapt ce duce la îmbolnăviri şi chiar decese”, explică reprezentanţii Ministerului Mediului.

Aceştia intenţionează să-i oblige pe săteni să-şi facă platforme speciale în care să depoziteze mizeria de la animale, iar pe primari să ţină evidenţa îngră şământului natural. „Excrementele de animale conţin amoniac, azot (nitraţi), fosfor (fosfaţi), calciu, fier, magneziu şi altele. Cea mai «dăunătoare» e mizeria de la vaci şi porci”, susţin zootehniştii.

În replică, ţăranii spun că strategia - care ar trebui să intre în vigoare anul acesta – conţine prevederi absurde şi că ar fi mult mai bine dacă li s-ar construi canalizări.

Dejecţiile, împrăştiate după un program clar

Potrivit programului guvernamental, gunoiul de grajd va putea fi folosit ca îngrăşământ pentru terenurile agricole doar în peri