Din când în când, cam o dată pe veşnicie, este necesar să ne luăm pulsul existenţei. Să verificăm dacă ne-am născut, avem de gând sau încă mai stăm în întuneric, îngheţaţi de frig. Nu trebuie să rămânem prea mult timp aşa, căci s-ar putea să nu mai zărim în veci lumina. Mai dă şi vreo zăpadă peste noi şi ne acoperă de tot, căci zăpada numai pe deasupra este albă.
Existenţa este definită printr-un schimb permanent de informaţii. Iar energia este cea care poartă pe undele ei informaţia. Noi trăim într-un univers energetic ce transportă un întreg ocean de informaţii, care-i conturează existenţa. Limbajul, această comunicare verbală şi scrisă dintre oameni, este numai de suprafaţă. În esenţă, comunicarea se face cu totul diferit, nu numai între oameni, ci între tot ceea ce există. Electroencefalografele, aparate care pun în evidenţă frecvenţele creierului, măsoară patru tipuri principale de unde. Primele sunt undele beta, cuprinse în domeniul 21-14 Hz, specifice stării de veghe, în care omul poate percepe lumea înconjurătoare, cu cele cinci simţuri. Acestea sunt specifice evidenţierii lumii materiale. Apoi, urmează undele alfa, existente între 14-7 Hz, fiind determinate de acest aparat în timpul stării de semisomn. Ele sunt specifice stării spirituale din afara materiei. În zona a 10 Hz are loc deschiderea porţii dintre emisfera stângă a creierului, corespunzătoare analizei şi sintezei, şi emisfera dreaptă a lui, care aparţine intuiţiei, deci comunicări în afara normalului. Urmează, apoi, undele teta existente în domeniul 7-4 Hz, acestea corespunzând somnului profund sau anesteziei şi undele delta, aflate între 4-0 Hz, evidenţiate în stare de inconştienţă.
Astfel, există un limbaj universal, care se manifestă atunci când ne racordăm la sistemul de informaţii al Universului. Comunicarea prin limbajul vorbirii şi scrisului este specifică doar s
