“Imi cer scuze dar abia acum mi-am dat seama. Esti un bou. Si toti colaboratorii pe care ii convingi tu sa nu plece. Daca publica si n-au argumente inteligente cu care sa trosneasca peste bot onlainistii nesimtiti ca mine, mai bine sa plece. Si mai potolitiva cu observatiile gramaticale sau daca nu, cereti un test online de gramatica cu 10 intrebari in loc de cacaptcherul vostru”
Recunosc, mi-a placut in mod special acest (ultim, la ora asta) comentariu postat cu mult curaj (si asumarea identitatii de un cititor care a semnat cu numele “Onlainist Frustrat”) la textul meu legat de provocarea VoxPublica prin care incercam o discutie civilizata despre agresivitatea unora dintre cei care citesc acest site.
Dincolo de comicul voluntar al exprimarii “Imi cer scuze dar abia acum mi-am dat seama. Esti un bou” – aici am ras, sincer, mi s-a parut o exprimare haioasa – si, mai ales, de comicul fabulos, involuntar din reprosul “mai potolitiva (sic!) cu observatiile gramaticale”, avem de-a face cu un exemplu tipic de cititor pe care mi l-as dori la discutia pe care incercam sa o provocam.
Ar fi un experiment de comunicare interesant, pe care ne vom stradui, totusi, sa il facem.
Iata cum stam: cateva zeci de oameni au spus, declarativ, la comentarii, ca sunt gata sa ii “infrunte”, ochi in ochi, pe cei pe care ii injura pe VoxPublica.
Incurajati de aceasta rata semnificativa de succes, le-am trimis tuturor e-mailuri, sa stabilim chestiunile organizatorice.
Surpriza (?) : pana acum nu a raspuns nimeni (asta in cazul fericit in care adresele de mail erau valide).
Mai mult, nimeni nu a trimis inca niciun e-mail la adresa vox@voxpublica.ro unde colegii mei care incearca sa organizeze intalnirea ii invita pe cititori sa le scrie, daca vor sa participe.
Nu renuntam, inca. Dar, pana acum, simpaticul meu cititor, care se auto-declara, iron
