1. CSAT a luat una dintre cele mai importante decizii politice si militare din ultimii 20 de ani, aproband solicitarea SUA de a amplasa pe teritoriul Romaniei elemente ale Scutului Anti-Racheta. Ce avantaje si ce riscuri presupune el pentru tara noastra? De ce noi am acceptat imediat ceea ce au refuzat Polonia, Cehia si Ungaria? Este nevoie de un referendum national, asa cum cer unii politicieni?
- Se cuvine mai intai sa lamurim faptele, si pentru aceasta vom face un scurt istoric al chestiunii. Pornind de la amenintarea strategica pe care o reprezinta Iranul si extremismul islamic in general pentru civilizatia occidentala, Administratia Bush a gandit un plan de aparare anti-balistica amplu si costisitor, care cuprindea interceptori de rachete amplasati in Cehia si Polonia si acoperea doar marginal Romania. Ambele tari central-europene acceptasera acest plan, asumat, de altfel, si de Summit-ul NATO de la Bucuresti din 2008. In septembrie 2009, Administratia Obama a renuntat insa la acest sistem, iritand atat Praga cat si Varsovia, mai ales ca Statele Unite comisesera o gafa de proportii, facand anuntul exact in ziua in care Polonia comemora 70 de ani de la atacarea sa de catre Germania nazista. Majoritatea politicienilor si comentatorilor europeni l-au interpretat ca pe o abandonare a Europei centrale si de est din partea Administratiei Obama. Imediat dupa aceea insa, in octombrie, vicepresedintele american Joe Biden a facut un turneu la Praga, Varsovia si Bucuresti, pentru a da asigurari ca Statele Unite pregatesc o noua varianta a sistemului de aparare anti-racheta, care va fi mai putin costisitoare si va acoperi integral teritoriul NATO, incluzand asadar si Romania. Inca de atunci, premierul polonez Donald Tusk a anuntat ca "Polonia este gata sa participe" la noul sistem. Nici vorba, asadar, de refuz. Dimpotriva, statele Europei centrale sunt perfect c
