- Cultural - nr. 481 / 13 Februarie, 2010 Pe Valea Nistrului de Jos, in cautarea romanilor... Reactivarea relatiilor dintre Romania si Basarabia (R. Moldova, oficial) a readus in actualitate un interesant volum publicat de Ion si Maria Cuceu, mai anii trecuti, in Editura Fundatiei pentru Studii Europene: "Cercetari etnologice in Basarabia" de Petre Stefanuica, un neobosit etnograf bucurestean din perioada interbelica. Ei bine, acest cercetator a fost foarte interesat de romanii de pe Valea Nistrului de Jos, unde a cules folclor si obiceiuri din numeroase sate. Dar, dincolo de cercetarile etnologice propriu-zise, autorul ne-a lasat o emotionanta fresca, conturand viata religioasa, culturala si economica din 11 sate ce margeluiesc pe Valea Nistrului de Jos, de la confluenta Bontei, in nord de Chitcani, pana la Limenul din extremitatea sudica. Este vorba, deci, despre 11 sate in care romanii constituiau majoritatea populatiei si care traiesc alaturi de alte etnii, precum velico-rusi, ucraineni, evrei. Cateva exemple atesta spusele autorului: in Talmaza erau, la ora cercetarii, aproape 7.500 de locuitori, dintre care 6.610 erau romani; Chitcani avea atunci 5.400 de locuitori, dintre care aproape 2.800 erau romani. Toata zona era bogata in "balti" proprii pescuitului, stufaris, sesuri verzi, paduri de salcami si plop, plantatii de vii (la Rascaeti, Purcari, Olanesti), livezi de caisi (la Chitcani si Copcana), paduri (la Copcana si Ciuburciu). Iar dincolo de Nistru se intindea campia nesfarsita a Chersonului. O zona geografica cu un trecut fabulos. In Valea Nistrului de Jos, inca in timpul lui Herodot, se pomenea de orasul-cetate Tyros. Iar in timpul cruciatilor, in locul Cetatii Albe, era orasul Moncastro, stapanit de genovezi. Dar in 1440 intra in stapanirea lui Alexandru cel Bun, care daruieste iezerul de langa Chitcani Manastirii Neamtului. Iar o alta "balta", de