Oare este adevărat că femeile se simt mai împlinite atunci când coc prăjituri şi freacă podele, aşa cum sugerează numeroasele studii din domeniul psihologiei pozitive? Cartea scrisă de Ariel Gore răspunde la această întrebare.
În cartea „Bluebird: Women and the New Psychology of Happiness" („Femeile şi noua psihologie a fericirii") scriitoarea americană Ariel Gore dezvăluie modurile în care femeile îşi pot cultiva fericirea. Nemulţumită de concluziile studiilor de gen, Gore a făcut propria cercetare, punând 100 de femei să ţină câte un jurnal. În fiecare zi, ele au notat lucrurile care le făceau fericite. Răsfoindu-le jurnalele, Gore a ajuns la o concluzie importantă: opusul fericirii nu este nefericirea sau depresia, ci anxietatea.
„Atunci când eşti îngrijorată că ceea ce faci n-o să-ţi iasă, nu te vei putea bucura. Or tocmai asta e şmecheria: să te laşi acaparată de ceea ce faci, ca într-o meditaţie. Anxietatea ne blochează instantaneu şansa de a atinge acea stare meditativă în muncă şi în viaţa personală. Este, deci, important să conştientizăm lucrurile care ne provoacă anxietate", povesteşte Gore, citată de revista „Time".
Exemplul matern în ceea ce priveşte fericirea personală este unul destul de important. Ceea ce vedem în copilărie ne poate afecta, măcar la nivelul subconştientului, şi ne poate face să avem impresia că ne dorim lucruri care de fapt nu ne caracterizează. Una dintre întrebările pe care Gore le-a pus celor 100 de femei care au participat la cercetare a fost „cât de fericite credeţi că au fost mamele voastre la vârsta pe care o aveţi acum?".
Aceeaşi întrebare am adresat-o şi cititoarelor noastre. Iată ce răspunsuri am primit: „Mama la vârsta mea era măritată, mă avea pe mine de trei ani deja, avea casa ei şi un soţ care picta. Într-un fel... nu-i lipsea nimic. Şi cred că era destul de fericită, în limita unei vieţi dec