„Cântăreaţa cheală“ câştigă noi spectatori de limbă română pe scena clujeană

Teatrul Naţional a reluat aseară piesa „Cântăreaţa cheală”, pe un text de Eugene Ionesco, în viziunea regizorală a lui Tompa Gabor. Clujenii vor mai avea ocazia să o revadă săptămâna viitoare.

Lansată la sfârşitul stagiunii trecute, pregătită pentru festivalul naţional de teatru din toamnă, piesa montată în regim de studio a câştigat în mod surprinzător un mare număr de spectatori tineri.

Majoritatea celor chestionaţi la sfârşitul reprezentaţiei ne-au declarat că acţiunea a fost o descoperire plăcută, chiar dacă nu deţineau toate informaţiile legate de autor, regizor sau de dramaturgia originală. Roxana I. ne-a declarat că a fost impresionată de replicile spumoase, prea des nerealiste şi că a fost fascinată de costumele păpuşilor. Nicoleta R. ne-a spus că i s-a părut destul de hazliu subiectul. Marius, în schimb, părea uşor nelămurit, nefiind de acord că ar fi văzut o comedie. Cu toţii însă au susţinut că actorii au arătat un joc precis, bine conturat, având lecţia bine învăţată.

I s-a tras de la cursul de engleză

Piesa „Cântăreaţa cheală“ este nu doar prima reuşită de marcă a regizorului clujean Tompa Gabor, autodeclarat fan Ionesco, ci şi a autorului, premieră cu care şi-a făcut apariţia în mod spectaculos în anii ’50 în Franţa, ţara sa de adopţie.

Ionesco afirmase că a fost inspirat pentru scrierea textului de o colecţie de propoziţii banale, dintr-un ghid pentru învăţarea limbii engleze. Impresionat de platitudinea acestora, dramaturgul pune în contact două familii de burghezi englezi, într-un decor pur englezesc, dar curios, aceştia având dialoguri constant absurde.

O pendulă fără limbi care bate anapoda, pipa, ziarul şi mustaţa gazdei. Toate dialogurile şi personajele care apar sau despre care se vorbeşte sunt