Într-un interviu acordat ediţiei online a săptămânalului german Der Spiegel, fostul comisar european pentru Industrie Gunter Verheugen şi-a expus în termeni brutali viziunea despre prezentul şi viitorul comunitar.
Provocat de întrebările jurnaliştilor, fostul oficial de la Bruxelles admite că România şi Bulgaria sunt copiii-problemă ai sistemului, dar subliniază un fapt adesea uitat: consolidarea democratică nu s-ar fi produs în aceste ţări în absenţa calităţii de state comunitare.
De altfel, cuvintele lui Verheugen conturează şi o realitate interesată: primind noi membri, Uniunea şi-a satisfăcut nevoia de a “ocupa” economic alte state.
În urmă cu un deceniu, când Gunter Verheugen şi-a început primul mandat de comisar european, Uniunea era o afacere între 15 state, cu obiective politice abia perceptibile şi cu un apetit economic în continuă creştere. Zece ani mai târziu, Bruxelles-ul veghează parental asupra destinelor a 27 de membri, apetitul economic s-a mai încovoiat puţin sub apăsarea celei mai mari recesiuni din istoria recentă, iar politica s-a îmbrăcat în haine mai sclipitoare ca niciodată. Pentru prima oară după mulţi ani, UE vorbeşte cu speranţă despre obiective globale, despre necesitatea unor poziţii coerente, despre influenţă şi putere în contrabalansul binomului SUA-China.
Discuţia e amplă şi veche: pentru a conta pe scena internaţională, UE are nevoie de viziune. Propoziţia anterioară se poate citi şi aşa: coerenţa politică a statelor comunitare are nevoie de un liant mai puternic decât cel oferit de actuala arhitectură instituţională de la Bruxelles.
Interviul acordat ediţiei online a săptămânalului Der Spiegel l-a prins pe Gunter Verheugen în postura de om eliberat de poziţia oficială, după zece ani petrecuţi la vârful ierarhiei de la Bruxelles. Germanul nu s-a ferit niciodată de frazele ta
