Consilierul preşedintelui afirmă că statul nu poate face publice toate amănuntele legate de scutul antirachetă, dar nici jurnaliştii nu trebuie să speculeze pe această temă.

Mai mult: se discută tot mai serios despre o guvernanţă economică la nivel european. Conferinţa pe teme de securitate, care se desfăşoară anual la München, a fost locul în care s-au pus în discuţie alianţele strategice ale Secolului XXI. Am discutat despre toate acestea cu consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui României, Iulian Fota.

Ion M. Ioniţă: În această perioadă se lucrează pentru noua strategie de securitate a României. Ce este nou în domeniu?

Iulian Fota: Suntem în faza de început, în care vrem să creionăm o bază pentru consultări publice. Va fi un proces larg de consultări, cu partidele, cu societatea civilă, cu organizaţiile civice, dar şi cu presa. Ce lucruri noi pot apărea? De pildă, cele legate de securitatea cibernetică, de cea energetică. Aceste lucruri nu erau atât de conturate acum trei-patru ani.

După aceea, s-a schimbat puţin paradigma de evoluţie a relaţiilor internaţionale. Competiţia dintre marile puteri devine principala caracteristică a sistemului internaţional. Dacă până acum sistemul internaţional era legat de răspunsul la terorism, de procesele mari de lărgire, accentul se mută. De pildă, s-a depăşit momentul în care Europa era o preocupare de securitate pentru Statele Unite.

Ovidiu Nahoi: Decizia privind scutul antirachetă a devansat cumva anumite discuţii legate de strategia de apărare?

I.F.: Strategia înseamnă un set de principii. Scutul este perfect compatibil cu obligaţiile noastre internaţionale, cu apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, cu interesele noastre. Scutul reprezintă o decizie în cadrul unei gândiri.

I.M.I.: Este o întreagă discuţie legată de reacţia Rusiei.

I.F.: Dis