Războiul dintre primarul Antonie Solomon şi finanţatorul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu, pare să-şi aibă originea în interesele financiare diferite ale celor doi. Solomon a fost bun prieten cu Mititelu şi chiar l-a ajutat indirect pe acesta să pună mâna pe Balta Craioviţa, în 2005, când finanţatorul era în plin avânt de cucerire a terenurilor statului prin metode nu tocmai ortodoxe. De fapt, Mititelu chiar a recunoscut săptămâna trecută că este numărul unu în acte. Pentru cine nu ştie sau a uitat ascensiunea finanţatorului, GdS vă prezintă istoria terenurilor de zeci de milioane de euro care l-au făcut pe Mititelu patron în fotbal. O istorie care în prezent este anchetată de procurori, şi de la Bucureşti, şi de la Piteşti.

Plimbările recente pe la DNA Piteşti ale fostului viceprimar Gheorghe Nedelescu şi ale lui Adrian Mititelu în dosarul corupţiei din fotbal au adus din nou în discuţie problema terenurilor care l-au îmbogăţit pe finanţatorul clubului de fotbal. GdS a scris pe larg despre modul în care justiţia şi primăria au pus împreună umărul la căpătuirea lui Adrian Mititelu, cumpărător asiduu de drepturi succesorale ale moştenitorilor, unii chiar de viţă boierească. Numele Negoescu îi trezeşte şi acum amintiri plăcute lui Mititelu. Dar să le luăm pe rând.

A vrut terenul, a rămas cu pomii

Adrian Mititelu a încercat să obţină iniţial 99 de hectare de teren ale Staţiunii de Dezvoltare Pomicolă Cernele, în urmă cu aproape zece ani. A cumpărat o datorie pe care staţiunea o avea către o bancă, apoi, ajutat de un expert în ale şmecheriilor imobiliare, a executat creanţa. S-a crezut prea devreme stăpân pe terenul statului. Instituţiile abilitate să vegheze la bunul public s-au trezit din letargie şi au spulberat visul de latifundiar al lui Mititelu. În cele din urmă, acesta s-a ales doar cu pomii de pe cele 99 de hectare ş