Valoarea sumelor trimise în România de concetăţenii care lucrează peste hotare a ajuns în 2009 la minimul ultimilor patru ani. Criza i-a afectat şi pe românii care muncesc în afara ţării, fie că au ajuns şomeri, fie că au cheltuieli mai mari. Nu au încetat să trimită bani acasă, dar mult mai puţini.

Valoarea transferurilor curente efectuate anul trecut de alte sectoare (exceptând administraţia publică) din străinătate către România, reprezentate în cea mai mare parte de remiterile de la românii care muncesc peste hotare, a scăzut cu peste 35%, potrivit datelor BNR.

Totalul sumelor s-a ridicat la aproape 4,3 miliarde de euro şi este cel mai mic din ultimii patru ani. O valoare mai mică, de 3,9 miliarde de euro, s-a înregistrat în 2005. Tendinţa este justificată de criza economică din ţările vestice, Franţa, Spania şi Marea Britanie, care a avut repercursiuni şi asupra românilor care muncesc peste hotare, fie că şi-au pierdut locul de muncă, fie că au de suportat cheltuieli curente în creştere.

„Oamenii nu au încetat să trimită bani familiilor rămase în România, doar că au început să trimită sume ceva mai mici", a declarat pentru „Adevărul" Alexandru Bădulescu, country director al Western Union România şi Bulgaria. Valoarea medie a sumelor trimise lunar în România a fost de 357 de milioane de euro, în scădere de la 550 de euro în anul precedent.

Transferurile nu s-au revigorat nici în ultima lună a anului, când, de regulă, sunt trimişi mai mulţi bani acasă. În decembrie 2009, totalul sumelor remise a scăzut cu peste 4% faţă de luna precedentă, până la 332 de milioane de euro.

Bani pentru întreţinere şi mâncare

Reprezentantul Western Union spune că principala destinaţie a banilor trimişi de români în ţară este aceea de a-şi ajuta familiile rămase acasă să-şi acopere cheltuielile curente. Ţările din care continuă să fie trimise cele mai