Contra unor sume frumuşele, banca de pe Wall Street a încurajat mai multe ţări europene să-şi falsifice deficitele bugetare. Gigantul financiar Goldman Sachs a încasat un comision de 300 de milioane de euro doar pentru „transformarea“ unui împrumut în tranzacţie.

După ce au fost arătaţi cu degetul pentru declanşarea crizei financiare globale, mult-huliţii bancheri de pe Wall Street revin în atenţia opiniei publice cu noi şiretlicuri prin care şi-au burduşit conturile, lăsând în urmă o Grecie aproape falimentară şi un euro slăbit.

Mai citeşte şi:

Speculatorii pariază pe căderea euro

Relaţia „toxică" a Greciei cu cea mai mare bancă de investiţii a lumii, Goldman Sachs - al cărei director general, Lloyd Blankfein, mărturisea cu „modestie", în urmă cu doi ani, că „face lucrarea lui Dumnezeu" - a început în 2001, la puţin timp după ce Grecia a fost primită în zona euro.

Banca americană a oferit Atenei soluţia salvatoare pentru a-şi continua cheltuielile bugetare mari, fără a încălca deficitul de 3% stipulat de Criteriile de la Maastricht. Potrivit analizelor Eurostat, guvernul grec „măsluise" rapoartele încă dinainte de aderarea la zona euro, dar fenomenul s-a amplificat după 2001, cu ajutorul Goldman Sachs, care a văzut în Atena „o vacă de muls".

La care nu a vrut să renunţe nici măcar în plină criză. În noiembrie anul trecut, însuşi preşedintele băncii, Gary Cohn, s-a dus de urgenţă la Atena pentru a propune o nouă afacere. De data aceasta, guvernul i-a trântit uşa în nas.

Prea târziu însă. George Alogoskoufis, fost ministru de Finanţe, susţine că grecii sunt datori vânduţi băncilor americane până în 2019. Potrivit presei britanice, şi alte state - Italia, Spania, Portugalia şi chiar Marea Britanie - ar fi recurs la aceleaşi subterfugii.

Apel la mitologie

Produse financiare derivate, de tipul celor care au stat