Dupa aderarea din 2007 a Romaniei si Bulgariei, Uniunea Europeana numara aproximativ zece milioane de cetateni romi. Peste tot indezirabili, peste tot ostracizati, ei au devenit "o amenintare pentru coeziunea sociala in Europa", dupa cum a recunoscut Comisia Europeana. Sunt cuvintele cu care cotidianul francez Le Figaro incepe un material despre tiganii din Estul Europei.
Minoritatea tiganilor din Romania, estimata la aproximativ doua milioane de suflete, este cea mai importanta din Europa. Si cea mai saraca. Cersetoria organizata, prostitutia si diversele forme de trafic le-au permis retelelor criminale care le exploateaza sa prospere. Desi identificate si localizate, aceste retele, cel mai adesea sub forma de clanuri, se bucura pana acum de o impunitate aproape totala.
Mai mult sau mai putin asimilati sub comunism, tiganii din Europa de Est au platit din plin costurile sociale ale tranzitiei economice din anii '90. Extinderea Uniunii Europene a antrenat luarea unor masuri institutionale pentru ei. Uniunea Europeana, Banca Mondiala, ONG-uri precum Fundatia Soros au deblocat fonduri si au condus campanii de informare.
La inceputul anilor 2000, perspectiva aderarii la UE si necesitatea respectarii unui anumit numar de criterii au obligat autoritatile romane sa se preocupe, si ele, de soarta acestei minoritati. Bucurestiul a facut apel la "mediatori" responsabili sa imbunatateasca scolarizarea sau accesul la servicii de sanatate. Aceste eforturi s-au relaxat considerabil, dupa ce Romania a devenit membra a Uniunii, scrie Le Figaro.
Astazi, cea mai mare parte a tiganilor sunt inca victime ale discriminarii, care ii impiedica sa fie corect scolarizati si integrati in piata muncii. Aceasta realitate se aplica si altor tari care gazduiesc minoritati rome: Ungaria, Slovacia sau Cehia, condamnata in urma cu doi ani de Curtea Eu
