Ani de-a rândul, primăria locală a depus eforturi considerabile pentru „a ţine în lesă“ dezvoltarea imobiliară. Construcţia de locuinţe a fost frânată, dar s-a încurajat dezvoltarea pe segmentul office. La câţiva paşi distanţă, autorităţile primeau cu braţele larg deschise investitorii de pe segmentul rezidenţial, cei din Otopeni s-au dovedit ceva mai ostili acestui fenomen.
Segmentul cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din oraş rămâne cel de birouri. Aici se manifestă cel mai mare interes şi Primăria este ceva mai deschisă în a încuraja aceste activităţi. Chiar şi unii din dezvoltatorii imobiliari locali vând locuinţele construite ca sedii de firme. „Nu ne dorim să fim un oraş-dormitor al Capitalei", punctează mândru Marian Boangăr, arhitect-şef al oraşului.
Unii dintre cei care au construit deja în oraş spun că au făcut o alegere proastă. Infrastructura are mari probleme. Alţii spun că aceste probleme sunt inerente, pentru că este vorba despre un oraş a cărui populaţie se măreşte considerabil de la an la an. Acum patru ani, în oraş locuiau aproximativ 8.000 de oameni. Acum sunt 12.000. Nici Pipera nu stă mai bine la capitolul infrastructură şi, cu toate acestea, puţini investitori au fost stopaţi să construiască aici pe acest considerent. „Primăria şi-a dorit mult să nu permită o dezvoltare haotică în Otopeni", adaugă reprezentantul autorităţilor.
Rezidenţialul nu aduce bani la buget
Acesta e un lucru de care e sigur Marian Boangăr. Din actele oficiale reiese că în oraş există interes pentru dezvoltarea imobiliară. Arhitectul-şef atenţionează că nu tot ce scrie pe hârtie e adevărul pur. „Au luat mulţi autorizaţii. Puţini au construit însă. Alţii au cumpărat terenul, au luat autorizaţii de construire şi vor astfel să vândă la un preţ mai bun", spune Boangăr.
În 2008, Primăria Otopeni a eliberat 439 de autorizaţii pentru construire, d
