Masterplanul Cultural al Judeţului Sibiu a scos la iveală faptul că în 30 de localităţi din Mărginime şi Ţara Oltului tradiţiile nu se mai ţin. Zeci de obiceiuri celebre au ajuns să fie ignorate total sau chiar au dispărut din „zestrea” transmisă din neam în neam timp de sute de ani.

Un studiu făcut de către Directia de Strategie, Dezvoltare si Programe din cadrul Consiliului Judeţean Sibiu, şi care este prins în Masterplanul Cultural al Judeţului Sibiu a scos la iveala o realitate care va ştirbii cu siguranţă din aura magiei Mărginimii Sibiului. Conform studiului făcut zeci de obiceiuri, tradiţii şi datini vechi de sute de ani au dispărut sau îşi dau duhul în ultimii ani în aceste localităţi. Astfel la capitolul de tradiţii pe cale de dispariţie, la Tălmaciu tradiţia ţesutului şi şezătorile tind să dispară cu desăvârşire, la Şura Mare călăraşii de la nuntă şi cetele ce băteau satul în lung şi în lat la diferite sărbători au tendinţa să „tragă pe dreapta”, iar la Răşinari obiceiul covăciei a intrat în anonimat. Dansurile populare din Ilimbav tind şi ele de câţiva ani să dispară din peisaj, iar la Moşna s-a constatat că obieceiurile şi tradiţiile săseşti nu mai sunt respectate deloc. La capitolul tradiţii şi obiceiuri dispărute definitiv situaţia este şi mai dramatică. La Cristian nu se mai ţine obiceiul maialului, la şura obiceiul lăzii de zestre la fetele care se mărită a fost aruncat la obiceiuri demodate, iar la Jina Pupăza Miresei şi căratul lăzii de zestre nu îşi mai găsesc locul printre tadiţiile vechi din străbuni. Şezătorile din Mihăileni, iar la Axente Sever, Roata Şaşilor şi Serbarea Florilor nu se mai ţin deloc. Alte 31 de obiceiuri şi tradiţii sunt consemnate acum doar în memoria bătrânilor din sate. Primarul din Răşinari, Bogdan Bucur spune că tradiţiile dispărute dealungul timpului sunt greu de resuscitat. „Vom face ansambluri mai ales cu cop