La sfârşitul săptămânii trecute, a fost rândul Institutului Naţional de Statistică să contribuie cu o porţie de pesimism la starea generală în care pluteşte România de câteva luni, de când s-a terminat cu alegerile.

7,2 la sută este procentul cu care s-a "strâmtat" economia ţării în 2009, o reducere mai mică decât estimau gurile cele mai rele, dar care arată în acelaşi timp că, spre deosebire de alte naţii conlocuitoare în UE, noi nu am reuşit să găsim ieşirea din recesiune. Scăderile sunt pe toată linia, de la comerţ şi servicii la industrie, dar, paradoxal, tocmai de la aceasta din urmă se aşteaptă o salvare anul acesta. Singura creştere, cinic vorbind, este cea a inflaţiei, care pe ianuarie a avansat cât jumătate din ce şi-a propus BNR pentru tot anul în curs. "Incertitudinea rămâne mare", concluzionează Mugur Isărescu.

De incertitudine ştia toată lumea că va persista cel puţin până să dea colţul ierbii, scepticii mergând cu ea tocmai în vară. Dar în timp ce Guvernul de la Bucureşti şi-a găsit ocupaţie cu proiectul Legii pensiilor şi alte reparaţii legislative convenite cu FMI, liderii Uniunii Europene de la Bruxelles şi-au pus mâinile-n cap din cauza unor ţări precum Irlanda, Spania sau Portugalia, dar mai ales pentru Grecia. Grecia are un PIB cam de două ori mai mare decât al României, însă face parte din zona euro. Iar, de ceva vreme, moneda europeană pierde teren în faţa celei americane, un lucru bun pentru exportatori, dar deloc îmbucurător pe termen lung. Chiar dacă şi guvernul de la Atena îşi face acum în grabă temele pe legi restante - inclusiv una a pensiilor - rămâne de notorietate fragilitatea statului elen în administrarea uriaşei sale datorii publice, care depăşeşte cu un sfert Produsul său Intern Brut. Însă grecii şi-au putut permite să refuze un pachet de credit însoţit de reguli obligatorii de la FMI, ştiind că Uniunea şi Ban