- Comentariu - nr. 482 / 16 Februarie, 2010 De la 1 Decembrie 1981 si pana in prezent, minoritatea maghiara din Romania nu a recunoscut Marea Unire de la Alba-Iulia si nici statul national si unitar roman. In fiecare an, la Budapesta si (dupa 1989) in mai multe localitati din Ardeal, ungurii protesteaza impotriva Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria a revenit la granitele ei. In anii 1990-1991, in Adunarea Constituanta, reprezentantii U.D.M.R. s-au opus textului articolului 1 din viitoarea Constitutie a Romaniei. La Referendumul national din 8 decembrie 1991, U.D.M.R. a cerut etnicilor maghiari din Romania sa nu participe. Apoi, la revizuirea Constitutiei din anul 2003, U.D.M.R., condusa si finantata de la Budapesta, a avut aceeasi atitudine impotriva statului national, unitar roman si a limbii romane, solicitand in Parlament ca Romania sa fie stat federal si limba maghiara sa devina limba oficiala, pe langa limba romana. Din nou, la cererea U.D.M.R., transmisa mai ales prin bisericile unguresti, cetatenii romani de etnie maghiara nu s-au prezentat la Referendumul national din 18-19 octombrie 2003. Ulterior, U.D.M.R. a organizat referendumuri in localitati din judetele Harghita, Covasna si Mures pentru autonomia asa-zisului "Tinut secuiesc", dupa modelul Kosovo. Scenariul se deruleaza, in tara si la organismele europene, cu sprijinul tacit al autoritatilor din Bucuresti. In vederea atingerii obiectivului principal al U.D.M.R. si al iredentismului maghiar vizand dezmembrarea teritoriala a Romaniei si autonomia Ardealului, aceasta organizatie antiromaneasca si antieuropeana s-a asezat, tot timpul, pe centura politicii de la Bucuresti pentru a fi luata la guvernare. Dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2004, Alianta D.A. (P.N.L.+P.D.) a luat UDMR in Guvernul Tariceanu si a acceptat pretentiile U.D.M.R. in ceea ce priveste reprezentarea in Guvern si in insti