Un adevărat frison mediatic a produs în Franţa ştirea potrivit căreia s-a aflat cauza morţii unui legendar faraon: Tutankamon.Lumea rămâne pasionată de Egipt, iar francezii sunt în prima linie în ce priveşte această pasiune: iată la ce concluzie ajungem răsfoind diverse ziare şi reviste din Franţa care dedică pagini întregi unui eveniment mai degrabă ştiinţific: a fost realizată o analiză ADN, deci o analiză genetică, a mumiei lui Tutankamon.
Un adevărat frison mediatic a produs în Franţa ştirea potrivit căreia s-a aflat cauza morţii unui legendar faraon: Tutankamon.
Lumea rămâne pasionată de Egipt, iar francezii sunt în prima linie în ce priveşte această pasiune: iată la ce concluzie ajungem răsfoind diverse ziare şi reviste din Franţa care dedică pagini întregi unui eveniment mai degrabă ştiinţific: a fost realizată o analiză ADN, deci o analiză genetică, a mumiei lui Tutankamon.
Egiptologia este o ştiinţă la dezvoltarea căreia Franţa a participat foarte intens, alături de Marea Britanie şi Germania. Încă din secolul al XVIII-lea, istoricii francezi, dar şi alţi diverşi savanţi, au fost fascinaţi de Egipt. Un moment important în evoluţia egiptologiei a fost expediţia lui Napoleon Bonaparte în Egipt, efectuată între 1798 şi 1801.
Napoleon a plecat în ţara faraonilor însoţit nici mai mult si nici mai puţin de 160 de savanţi. Ei au realizat atunci o monumentală lucrare intitulată "Descrierea Egiptului", conţinînd aproape o mie de desene şi 50 de hărţi. Să nu uităm şi meritul altui savant francez în constituirea egiptologiei, Champollion, care a descifrat hieroglifele.
Să nu ne mirăm deci că ziarul Liberation dedică, aşa cum e cazul două pagini "misterului" Tutankamon, pe cale de elucidare.
Pentru amatorii de detalii şi frisoane istorice, să precizăm însă că Tutankamon a murit la vârsta de 19 ani, în anul 1324 înaintea erei noa
