Lumea interlopă din Bucureşti este dominată de clanurile ţigăneşti şi de grupurile infracţionale care au în componenţă foşti luptători. „Adevărul“ şi „Adevărul de seară“ demarează o campanie interactivă în cadrul căreia, cu ajutorul cititorilor, se va contura harta interlopilor de Bucureşti.

MAI CITIŢI ŞI:

Bucureşti: Clanurile Capitalei Sectorul 1, controlat de hoţi de maşini de lux şi proxeneţi

2009: un interlop arestat la fiecare două zile

Şmecherii, băieţaşii sau şmenarii, aşa cum le place să li se spună, sunt variantele autohtone ale mafioţilor din filmele americane şi se înmulţesc pe zi ce trece.

Poliţiştii de la Investigaţii criminale au în vizor peste 40 de de grupări interlope în prezent care au domenii de activitate foarte variate, de la infracţiuni judiciare grave, tâlhării cu armă sau spargeri de locuinţe şi bănci, până la şantaj, proxenetism sau taxă de protecţie.

Clanurile sunt grupările infracţionale în cadrul cărora există legături de familie între membri. În Bucureşti există mai mult de zece clanuri interlope formate din zeci de membri fiecare. Liderii acestor clanuri sunt singurii care iau decizii în cadrul grupului.

O parte dintre clanurile care acţionează în Capitală nu sunt originare de aici, ci au rădăcinile prin judeţe limitrofe, cum ar fi Ilfov, Ialomiţa sau Prahova.

Cămătarii şi Ştoacă, liderii de după „era Fane“

Cei mai importanţi lideri ai lumii interlope care „s-au ridicat“ după arestarea lui Fane Spoitoru (foto jos) au fost arestaţi în 2004 în cadrul unei acţiuni de „curăţare“ a Bucureştiului. Este vorba despre fraţii Ion şi Vasile Balint, şefii clanului Cămătaru, despre care s-a spus că îi ameninţau pe debitori cu cei trei lei pe care îi ţineau la o fermă de la marginea Capitalei.

Ei au fost arestaţi pentru şantaj, proxenetism, înşelăc