La 4 februarie 1990, Mihai I acorda un interviu ziarului România liberă, în care vorbea despre "continuitatea monarhiei". Declaraţii asemănătoare, care deranjau noua putere de la Bucureşti, oferise şi în presa franceză. Tema formei de guvernământ i-a adus în atenţia românilor şi pe membrii dinastiei de Hohenzollern. Unul câte unul, descendenţii de os domnesc au pătruns în spaţiul public românesc.

Într-o declaraţie publicată în Paris Match la începutul anului 1990, fostul suveran se punea la "dispoziţia românilor". Afirmaţia, întoarsă pe toate feţele de presa românească, a încins spiritele şi condeiele. Iar Tineretul Liber a publicat un articol intitulat "Ce vrea fostul rege Mihai?". Tonul, interogatoriu doar în titlu, s-a vădit de fapt acuzator.

"POPORUL ROMÂN NU MAI ARE NEVOIE DE REGI"

"Între România şi orice formă de non-democraţie se află, domnule Mihai, mormintele martirilor libertăţii noastre, peste care se poate aşeza doar mantia imaculată a primei zăpezi şi niciodată în veacul veacurilor: uitarea, scria autointitulatul «cotidian independent pentru toţi tinerii» la 12 ianuarie 1990. În numele acestor eroi şi al strigătului care i-a purtat cu zâmbetul pe buze sub tancuri: «fără violenţă», construim o societate mai bună, curată, liberă. În numele acestei libertăţi, a democraţiei, Consiliul Frontului Salvării Naţionale garantează tuturor românilor posibilitatea de a se întoarce la ţară şi redobândirea cetăţeniei. Dacă v-aţi născut aici, dacă vă mai aduceţi aminte de gustul pâinii şi al apei noastre şi dacă vă mai chinuie dorul pentru această gură de rai numită România, puteţi beneficia şi dumneavoastră, domnule Mihai, de legea care s-a dat recent publicităţii. Dar vă reamintim că poporul român nu mai are nevoie de regi. Căci doar în ce-l priveşte pe el însuşi mai acceptă apelativul: «Măria» sau «Maiestatea Ta»."

"EU NU