Greve nationale, blocari de drumuri, neincrederea in institutiile statului, somaj ridicat, majorari de preturi sunt doar cateva dintre efectele vizibile ale crizei majore din Grecia.

Criza a aparut in Grecia pe fondul unei supraincalziri a economiei, a accelerarii inflatiei si a lipsei unei discipline fiscale. Statul elen a avut parte de deficite bugetare record, in 2009 acesta reprezentand 12,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al acestei tari. Spre comparatie, Romania a incheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7,2% din PIB, adica aproape 9 miliarde euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.

Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Statul grec a preferat sa cosmetizeze unele date statistice, doar pentru a crea senzatia ca poate face fata cerintelor zonei euro. Cativa ani de zile aceste "smecherii" au tinut, insa socul din 2009 a scos la iveala mizeria ascunsa de guvernanti. Acestia au amanat plata unor datorii si au apelat la bancile de investitii pentru "a ajusta" bugetul statului elen. Goldman Sachs a ajutat Grecia sa isi mascheze valoarea reala a datoriei, prin intermediul unor produse derivate, denumite "cross-currency swaps", ce permiteau guvernelor sa isi transfere datoriile in viitor si astfel sa se incadreze, "pe hartie" doar, in tintele de deficit. Pentru aceasta tranzactie, Goldman Sachs a primit un comision de circa 300 milioane dolari.

Pentru a mai salva ceva, guvernul elen a anuntat recent ca va majora taxele si va extinde masurile de inghetare a salariilor din sectorul public si asupra celor cu venituri mici. Cu toate acestea, nu este indeajuns. Grecia asteapta acum cu nerabdare un ajutor din partea Uniunii Europene, care insa intarzie sa apara. Germania se declara impotriva unui astfel de ajutor, iar cetatenii germani considera ca nu ar trebui sa plateasca ei pentru belele facute de greci. In cazul in care Com