Filosoful de origine română a fost „suspect“ pentru structurile poliţiei politice şi după 1989. Scriitorul şi istoricul Stelian Tănase va publica în curând volumul „Cioran şi Securitatea“, la Editura Polirom.

Coordonator al colecţiei „Istorii subterane" a Editurii Polirom, Stelian Tănase a pregătit un studiu care cuprinde documente despre „obiectivul" Emil Cioran, aflate în arhivele Serviciului Român de Informaţii şi ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Trei nume de cod, cinci decenii de urmărire

Autorul, care nu este un exeget al operei cioraniene, nici un admirator al filosofiei lui, după cum mărturiseşte, a întocmit o cercetare istorică, rod al mai multor ani de studiere a arhivelor. Din studiu reiese că bine-cunoscutul filosof născut la Răşinari a prezentat interes pentru structurile poliţiei politice vreme de o jumătate de secol.

Volumul cuprinde documente din anii 1941-1942, 1949-1951, 1954-1961, 1963-1969 (arhiva SRI) şi 1960, 1962, 1964-1971, 1973, 1977, 1979-1985, 1987-1988, 1990 (arhiva CNSAS). Vreme de 50 de ani filosoful atât de cunoscut în Occident a fost protagonistul mai multor dosare de urmărire, cu trei nume de cod: „Ciobanu", „Chiru" şi „Ene".

Nota care deschide seria datează din 20 februarie 1941, este semnată de prefectul Sibiului, colonelul Darie Rădulescu, şi adresată Ministerului Propagandei. Autorul ei susţinea că tânărul Emil Cioran fusese numit ataşat cultural în Franţa datorită apartenenţei la gruparea legionară şi îi cerea instituţiei citate să ia „măsurile necesare".

Iar ultimul document cuprins în volum este scris la 5 mai 1990 şi constă într-un „raport cu propunere de închidere a acţiunii informative de influenţă «ENE»", pentru că subiectul nu mai prezintă „interes operativ". Potrivit acestei note, „«ENE» este în vârstă de 79 de ani, de naţionalitate română şi cetăţenie fra